Ovidiu Bişog - ovibis

Sufletul îmi este un abis a cărui profunzime mă înspăimântă uneori că nu o pot descoperi chiar eu însumi...

A cui e România? A românilor sau a câinilor?

Am citit cu stupoare articolul: 
Personal sunt totalmente împotriva prezenţei câinilor vagabonzi printre oameni, în orice localitate, indiferent că e oraş sau sat. Câinii vagabonzi NU au ce căuta printre oameni.
Înţeleg că soluţia eutanasierii câinilor fără stăpân nu a fost considerată civilizată. Dar de cu ce e mai presus un câine de un pui de găină pe care îl cumpărăm tăiat şi înpachetat? Sau decât un porc sacrificat în abatoare şi pe care îl cumpărăm tranşat sau tocat în magazine? Sau chiar şi orice animal? De ce câinii trebuie să stea liberi prin oraşe şi să-mi fie mie frică să ies cu copilul la plimbare cu bicicleta de teamă că sar câinii după noi? De ce trebuie atâţia oameni să ajungă să fie muşcaţi?
Citez din articol:
"In 2012, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” au fost muscate de caini 16.000 de persoane cu, 3.231 mai multe decat in 2011. Circa 3.300 sunt copii."
Alo? Cum vine asta? 16,000 de oameni muşcaţi de câini doar într-un an şi doar la nivel de Bucureşti? Dintre care peste 3 mii sunt copii? Ooo, dar ştiu care-i treaba: nici unul dintre cei muşcaţi nu circulă cu maşini de lux şi nu face parte din elita politică sau administrativă a ţării... Iar dintre cei 3 mii de copii, nici unul nu e fiu de parlamentar sau de politician sau de oameni din administraţie. Pentru că altfel s-ar fi luat imediat măsuri.
Nu!
Mă întreb: a cui e România? A românilor sau a câinilor? Ce drept au câinii vagabonzi mai presus de oameni? De ce se cheltuie bani pe întreţinerea câinilor şi ne mor bolnavii în spitale, copiii se îmbolnăvesc în maternităţă şi nu sunt bani pentru atâtea treburi? România este şi a mea, şi a ta, cititorule! Da, şi a ta! Pentru că refuz să cred că un câine vagabond poate avea pretenţii asupra teritoriului acestei ţări. Ori dacă teritoriul ţării noastre e marcat prin graniţe, e al nostru! Iar câinii NU au ce căuta liberi printre noi. Nu sunt bani pentru adăpostirea lor în padocuri? Atunci, ori exportaţi la popoarele din Asia care i-ar considera delicatesuri culinare (nu doresc să jignesc pe nimeni, dacă îi place cuiva carnea de câine, să vină să şi-i ia cu plăcere), ori transformaţi în săpun. ca să mă exprim mai... plastic.
România este a românilor. Câinii NU deţin România! 
PS Precizare importantă: Orice altă extrapolare naţionalistă sau extremistă a ideilor de mai sus o resping ca neaparţinându-mi. Mă refer strict la problema câinilor vagabonzi. Câinii nu sunt oameni! 
Rămân deschis oricăror idei sau contraargumente. Dar nu am mai putut să tac! Azi am fost la plimbare prin Iaşi cu copilul meu şi ne-am tot ferit de câini... Şi nu doar noi, ci şi alţii. De ce?? 
Al cui e teritoriul României? Al  câinilor sau al românilor??