FULG

Pe foaia cea albă un fulg poposeşte,
Sub ochii mei trişti el odihna-şi găseşte.
Se uită la mine, se-nmoaie şi moare...
O lacrimă pare sau roua din floare.
Un alt fulg se-aşterne, un altul mai vine,
Cu gândul hoinar, eu adorm şi mi-e bine:
Alerg prin ţinuturi de vis şi de gheaţă,
Sunt fulgul de nea care-şi spune-a sa viaţă.

...pe foaia cea albă
un fulg...
se topeşte

(C) Ovidiu Bişog. Toate drepturile rezervate.
Dacă mai ţin eu bine minte, asta a fost prima poezie pe care am scris-o pe vremea când eram student, probabil prin anul I sau anul II... O tempora...!