Ovidiu Bişog - ovibis

Sufletul îmi este un abis a cărui profunzime mă înspăimântă uneori că nu o pot descoperi chiar eu însumi...

Între "a fi brav" și "a fi bravo"...

Adesea aud expresii de genul "Este bravo!", "Uite un băiat bravo", "Ești o fată brava", folosită de vorbitorii de limba română influențați, cel mai probabil, conștient sau nu, de construcții lingvistice din limba italiană. 
Iată ce spune Dicționarul Explicativ al Limbii Române, la https://dexonline.ro/definiție/bravo
„Bravo” e doar interjecție, în limba română, nu e adverb și nici adjectiv!
Așadar sunt incorecte în limba română formulări: ești bravo... om bravo... copil bravo... și altele asemenea.
Numai în limba italiană cuvântul "bravo" (cu formele brava, bravi, brave) este și adjectiv (e și la ei interjecție, putând fi chiar și substantiv): 
Vezi pentru traducere: 
http://hallo.ro/dictionar-italian-roman/bravo
(bravo, în limba italiană, înseamnă: brav,  bun, capabil, silitor, sincer, viteaz
și explicația, pentru cunoscătorii de limba italiană: 
http://dizionari.corriere.it/dizionario_sinonimi_contrari/B/bravo.shtml 
O discuție interesantă (de prin 2010) am găsit-o și pe google:
https://forum.softpedia.com/topic/690539-a-fi-bravo-este-corect/
Desigur, în limba română este cuvântul „brav”, cu explicația din https://dexonline.ro/definitie/brav: BRAV, -Ă, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. 2. S. m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. 
Aşadar... fii brav şi respectă legea limbii române potrivit căreia nu poţi să fii „bravo”!

Au trecut şapte ani lungi

Victor Bişog,
tatăl meu 
Şi s-au împlinit, în dimineaţa acestei zile de 13 iunie 2017... 7 ani atât de lungi... de când tatăl meu, Victor Bişog, nu mai este printre noi...
Îl rog pe bunul Dumnezeu şi pe sfântul Anton de Padova, patronul zilei de astăzi, să îî facă parte de odhna şi pacea veşnică în bucuria paradisului!

Săru-mâna, mamă! La mulți ani!

Mama mea, Domnica Bișog
10 iunie 2017
În fiecare an, 12 iunie pentru mine este în primul rând ziua de naștere a mamei mele, Domnica! Prin bunătatea lui Dumnezeu, iată că în anul acesta, 2017, mama mea a ajuns la frumoasa vârstă de 75 de ani! 
Ne-am adunat un pic mai devreme, sâmbătă, 10 iunie 2017, în curtea casei părintești, să o sărbătorim și să îi cântăm „La mulți ani”, noi, copiii ei (sora mea, Mimi, şi eu, băiatul ei, Ovidiu), nepoții (de la mică la mare: Ecaterina-Teodora, Iustin şi Cristian), nora ei (Tatiana, soţia mea) şi soţia nepotului ei și al meu cel mai mare, Cristian (Laura). 
Ne-am gândit și la tăticul meu și soțul ei, de la a cărui trecere la Domnul s-au împlinit anul acesta șapte ani…
Mamă, îți mulțumim pentru tot ce ai făcut și faci pentru noi, în primul rând că ne-ai dat viață mie și surorii mele, că ne-ai crescut împreună cu tata și ne-ai educat, iar acum ai încă putere și disponibilitate să te ocupi și de nepoți, și ne rugăm cu toții lui Dumnezeu și sfântului Anton care este patronul acestei zile, să fii sănătoasă, să ai parte de împliniri și de cât mai mulți ani de viață împreună cu noi și cu cât mai multe bucurii!
Săru-mâna, dragă mamă, Domnica!
La mulți ani!