Va reprezenta România alături de alţi elevi de la Colegiul Naţional Iași, însoţiţi de trei profesori.

Deoarece costurile de transport şi o parte din costurile de cazare trebuie acoperite din fonduri proprii, pe care nu le avem, vă rugăm să ne sprijiniţi să adunăm fondurile necesare participării lui Iustin la acest concurs.

Mai multe detalii găsiţi în pagina dedicată acestei strângeri de fonduri:

Vă mulţumim anticipat pentru sprijinul dvs şi vă rugăm să ne susţineţi în distribuirea acestei iniţiative ca să ajungă la cât mai mulţi sponsori.

Dacă... un mare, trist „dacă”...

Dacă astăzi, sâmbătă, 18 mai 2019, ar mai fi trăit, tăticul meu, Victor M. Bișog, ar fi împlinit 79 de ani! 

Pentru mine, întotdeaua în suflet știu că 18 mai a fost, este și rămâne ziua de naștere a tatălui meu...

Însă de aproape 9 ani el nu mai este printre noi fizic, ci... a mers să se odihnească între cei drepți, la Domnul...

Mi-e dor de tine, tatăl meu!

Îți scriu totuși... 

La mulți ani, tată!

De obicei sărbătorim ziua de naștere, pe care o înregistrăm la crearea de conturi pe rețelele de socializare, pe email. Unii își mai sărbătoresc ziua onomastică. Dar câți – dintre creștini – își mai amintesc de ziua Botezului, ziua când au devenit oficial creștini? 

Eu am devenit creștin la 21 august 1976, în biserica romano-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Paul” din Răducăneni (jud. Iași). Atunci și acolo am fost botezat creștin romano-catolic, de pr. Dumitru Farcaș, vicar parohial la acea vreme, conform registrului parohial. 

Nași au fost Vasile și Mariana Druțu (ambii răposați între timp, Dumnezeu să-i odihnească), Felix și Antoneta Păscăloaie (între timp, și nana Antoneta și ea a trecut la Domnul, Dumnezeu să o odihnească, mai trăiește „nanul Eugen”, cum îi spunem toți), și nana Maria Dumitru (singura nană a mea în viață). Le mulțumesc nașilor pentru că m-au ajutat să cresc în credință. 

În anul 2010, tatăl meu, Victor Bișog, a trecut la Domnul. O mai am pe mama mea, Domnica. Ei îi mulțumesc și pe această cale pentru că, împreună cu tata, mi-a dat viață, educație și credință. Și o mulțumire și sorei mele, Victorița, care m-a ajutat și mă ajută și ea pe drumul credinței. Dar o mulțumire aparte se cuvine familiei mele, soției și celor doi copii, alături de care îmi testez credința...

*

(Fotografia din dreapta sus este de la botezul băiatului meu, Iustin, din 16 ianuarie 2010, fotograf Adrian Cuba, deoarece de la botezul meu nu am nicio fotografie)