Cum îi afectează pe copii lipsa tatălui. Un băiețel are alte probleme decât o fetiță crescută fără figura paternă

de Cristina Stancu

Spre deosebire de copiii care au alături figura paternă, cei care nu au parte de prezența și implicarea tatălui în dezvoltarea lor se adaptează mai greoi social și academic. Influența tatălui este diferită la băieței și fetițe, iar absența sa, spun psihologii, îi afectează într-un fel pe unii și în altul pe ceilalți, atât în perioada de formare, cât și la maturitate.

„Cu certitudine, putem afirma că dezvoltarea psihologică și socială a viitorului adult depinde în mod semnificativ de relația pe care copilul o are cu ambii părinți, dar și de relația armonioasă dintre părinți. În funcție de vârsta și caracteristicile individuale ale copilului, absența unui părinte sau conflictul intens mama-tată, poate influența semnificativ modul în care copilul își formează propria personalitate (stil de atașament, imagine de sine, etc.) și relația cu mediul extern familiei (social, educațional, profesional)”, explică, pentru „Adevărul”, psihologul Ionuț Ghiugan.

Pentru copii este foarte important să aibă o relație echilibrată cu cei doi părinți, afecțiunea tatălui fiind la fel de necesară și importantă că cea a mamei.

„Implicarea tatălui în creșterea și educarea copilului reprezintă un factor cheie al unei maturizări afective și psiho-sociale. Copiii care au crescut în relație cu tatăl, într-un mediu familial armonios, înregistrează competențe cognitive și sociale (capacitate de rezolvare a problemelor, încredere, autocontrol, empatie) mai ridicate, în comparație cu copiii care au crescut în absența relației cu tatăl”, mai spune psihologul.

Stabilirea rolului legat de masculinitate și feminitate sunt afectate

Dacă pentru părinți ruperea cuplului este dureroasă, pentru copii suferința este înzecit mai mare, pentru că dincolo de problemele la care asistă în perioada divorțului, apare un context nou și dureros - acela în care copilul va trebui trăiască fără un părinte, cel mai adesea, când e vorba de încheierea unei căsnicii, fără tată. Lipsa figurii paterne își va pune definitiv amprenta pe dezvoltarea copilului, a cărui traiectorie emoțională și adaptativă va fi cu totul alta decât dacă ar fi avut și tatăl aproape.

„Studiile care au avut că obiect relația tată-copil au ajuns la concluzia că prezența unui tată implicat emoțional și protector în viața copilului este la fel de importantă că și mama în dezvoltarea emoțională, socială și academică a copilului. La polul opus, lipsa tatălui sau un tată indisponibil și neimplicat în viață familiei, afectează dezvoltarea copilului în ceea ce privește stabilirea rolului legat de masculinitate și feminitate, abilitățile cognitive și motivația”, spune specialistul.

Potrivit studiilor amintite, există situații în care absența fizică și lipsa afecțiunii tatălui sunt chiar mai greu de suportat decât atunci când vine vorba de mamă. Explicația stă, pentru aceste situații aparte, în faptul că respingerea este mai dureros resimțită atunci când vine din partea părintelui pe care copilul îl consideră mai puternic.

Fetele care au tatăl alături ajung să ia, la maturitate, decizii mai bune privind relațiile cu bărbații

Rolul tatălui în viața fetițelor și băiețeilor trebuie privit diferit din perspectiva șanselor pe care copiii le au să se adapteze în societate și să dezvolte, mai târziu, relații funcționale.

„Fetele și băieții care au parte de prezența și implicarea tatălui în dezvoltarea lor sunt mai pregătiți să se adapteze la nivel relațional, social și academic. Există, totuși, o diferență în modul în care prezența figurii paterne formează viitorul adult. Fetele, ca adulți, ajung să ia decizii mai bune în legătură cu relațiile viitoare și, în final, să dezvolte relații de cuplu sigure și sănătoase, echilibrate și non-abuzive cu partenerii lor. Acest lucru este posibil pentru că învață prin interiozarea unei imagini paterne pozitive cum ar trebui să se comporte un bărbat cu o femeie”, mai spune renumitul psiholog.

La fetițe, efectele absenței tatălui se observă mai ales când devin adolescente, pe fondul formării cu dificultate a propriei identități. O fetiță care a crescut în absența figurii paterne care să-i permită testarea rolului de femeie, va caută, aproape obsesiv, bărbați care să-i pună în valoare feminitatea.

Un băiețel care a crescut fără tată ar putea avea probleme de confirmare a masculinității

La băieți însă, riscul este altul, de a deveni nesiguri, impulsivi și chiar agresivi. „Pe de altă parte, băieții care nu sunt privați de implicarea tatălui în dezvoltarea lor reușesc să dezvolte o relație pozitivă cu autoritatea și înregistrează o probabilitate mai mică de a dezvolta comportamente sociale neadaptative (agresivitate, violență, comportamente antisociale). Acest lucru este posibil întrucât, având exemplul pozitiv al tatălui, propria masculinitate este confirmată”, explică psihologul Ionuț Ghiugan.

Sursa: ziarul „Adevărul”, ediția online, 8 iunie 2016, http://adev.ro/o8ghex.